Nu stiu pe unde, cineva intreba in eter ce faceam acum 21 de ani. Eu tin minte ca avem 11 ani, ca afara era cald si in casa mirosea a cozonac. Am fost la bunici, care ascultau „Europa Libera”, la un radio din ala comunist, pe care frecventa ‘ilegala’ era marcata cu creion chimic. Si se vorbea de Timisoara si eu ma intrebam ce e Timisoara asta si pe unde o fi, daca e cumva pe langa Turtucaia (toata copilaria mi-a placut sa-mi imaginez ca ‘plec la Turtucaia’, cu treburi). Bunicul taia porcul, afara, in curte, cu tata, iar bunica framanta aluat intr-un lighean mare. Vecinele susoteau peste garduri, cu mana la gura si basmaua trasa bine peste ochi. „A fost ora …Aici Radio Europa Libera”, Vocea Americii, Jivkov, Zidul Berlinului, Tratatul de la Varsovia, Gorbaciov, in surdina, ca niste litanii, de dimineata pana seara, in toate casele. Nimeni nu vorbea deschis despre asta, dar toti stiam ca si ceilalti o fac. Frica de tradatori, teama ca vecinul pe care-l stii de zeci de ani ar putea fi constrans prin mijloace ‘specifice’ sa te toarne, toate astea intr-un sat mai mult sau mai putin idilic, in apropiere de Bucuresti. 21, 22 decembrie, soldati, TAB-uri, trupele USLA, securitate, Intercontinental, Dunarea, televiziune, cuvinte care nu-mi spuneau nimic, si intrebari la fiecare doua minute ‘ce-i aia baricada?’, ‘cine e Jilava?’, ‘manifestantii sunt aia buni?’ si explicatii mormaite de un tata speriat ca s-ar putea sa-l cheme iar la ‘concentrare’. Concentrarea asta era o treaba nasoala, ca te chemau la un fel de pregatire militara, pentru instructie, pe timp de pace. Doar ca nu prea mai era pace. Mi-am petrecut revolutia in varful patului, mancand seminte de dovleac, coapte de mama in cuptor, ca pe vremea aia nu exista NutLine. Intelegeam asa, vag, ca daca niste oameni mor, atunci o sa fie mai bine, or sa fie mai multe desene animate si mai multa ciocolata din aia chinezeasca, cu fagure pe ambalaj. Mama statea lipita de telefon, pentru ca nu puteai vorbi ‘la Bucuresti’, decat cu comanda, adica sunai la centrala si o tanti incerca si tot incerca pana prindea ‘fir’ si apoi infigea niste mufe intr-o consola complicata, si gata. Tin minte ca a reusit intr-un final sa vorbeasca la Buzau, unde matusa mea era singura acasa cu un copil mic, pe care il plimba pe sub paturi, printre rafale de mitraliera venite de pe blocul de vis-a-vis. Dupa care, tacere. Liniile au cazut, toata lumea era disperata, mama a plecat in papuci la ‘telefoane’, pentru ca aveam rude, prieteni despre care nu mai stiam nimic de ore bune. Se spunea ca dictatorul a plecat la Targoviste, ca apa e otravita, ca teroristii trag pe oriunde si ca sa nu iasa nimeni din case. Si pe urma gata. Petre Roman, Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Mircea, fa-te ca lucrezi. Procesul, executia, si steagul cu stema decupata.

Eu am, ca intotdeauna, o teorie. A conspiratiei, evident, doar ma stiti ca sunt paranoica. Eu cred ca Ceausescu era un tip inteligent. Nu destept, dar avea o inteligenta nativa. A vrut sa faca din cacat, bici. Sa faca din Romania o superputere. S-a imprietenit cu cine trebuie, cu China, cu Iranul, cu Libia, cu Coreea, circumspect cu America. Visa el, asa, o Romanie cu aliati puternici, fara datorii externe, fara sa depinda economic de nimeni, un fel de Elvetie comunista. Deci trebuia sa dispara, pentru ca in nebunia lui devenea un fel de Hitler, un Mussolini, megaloman, din ce in ce mai orbit de sopuri irealizabile. Devenea incomod, ca statea pe o mina de aur si nu facea compromisuri. Strategic, suntem plasati cum nu se poate mai bine. Fix in coasta Rusiei, cu resurse si carne de tun cata vrei, pe alese. Perfecti pentru NATO. Am io asa, o convingere, cum ca toate marile razboiae relativ recente au fost programate cu mult timp in urma, Afghanistan, Iraq, in curand poate Iran si Coreea. Poate chiar la Yalta, in secret, atat de in urma. Scutul ala controversat anti-racheta cred ca era planificat de multi, multi ani, macar ca si concept, nu ca tehnologie. Aveau nevoie de noi, asa cum au nevoie de inaltimile Golan, pe care si le disputa Siria, Israelul si Libanul si care de fapt au de mult alt stapan. Lovitura a venit din afara, sistematic, pregatita atent in cele mai mici detalii cu mult timp in urma. E imposibila o lovitura de stat fara varsare de sange, ca altfel ar fi fost revolutie de catifea, si noi nu suntem Cehoslovacia. Nu ma hazardez sa fac speculatii pentru ca nu m-am documentat in amanunt, desi am citit mult pe tema asta. Dar cred ca am fost disputati intre doua mari puteri, ghiciti care, si pana la urma Unchiul Sam l-a dovedit pe Tatuca de la nord, desi initial situatia statea invers.

Deci acum 21 de ani nici nu visam ca o sa vina o zi cand n-o sa mai stau la coada la brutarie, sa iau paine calda, ca n-o sa mai umplu sifoane la nea Traian, ca o sa gasesc ciocolata si stilouri si ‘blugi’ pe toate drumurile. Si ca la mine in sat o sa existe o crama si televiziune prin cablu.